Klaus Iohannis a sesizat CCR pe legea privind statutul cadrelor militare. Ce motive a invocat președintele țării

Klaus Iohannis a sesizat CCR pe legea privind statutul cadrelor militare. Ce motive a invocat președintele țării  în sesizarea transmisă CCR:

 

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) referitor la legea privind statutul cadrelor militare. Potrivit sesizării formultate de şeful statului la CCR, soluţia legislativă propusă contravine principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit căruia: „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

„Principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Acest principiu nu exclude, ci presupune soluţii diferite pentru situaţii juridice diferite.

Din această perspectivă, soluţia legislativă propusă de iniţiatori, care nu realiza o distincţie între instituţiile de învăţământ superior militar la care studenţii deveniţi inapţi din motive neimputabile lor ar fi studiat, instituia un tratament egal între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică”, mai argumentează preşedintele Iohannis citat de Realitatea PLUS.

„Or, potrivit normelor deduse controlului de constituţionalitate vor avea posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie, cu exonerarea de obligaţia restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfăşurării programelor de studii, doar studenţii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne.

Iohannis consideră că această lege este DISCRIMINATORIE pentru studenți

Această soluţie legislativă instituie o discriminare a studenţilor din cadrul celorlalte instituţii de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională din cadrul sistemului naţional de învăţământ, studenţi care s-ar putea afla în situaţia descrisă de ipoteza normei, respectiv cea de a fi declaraţi inapţi pentru serviciul militar de către autorităţile competente, în urma unor expertize medicale definitive.

Lipsirea studenţilor din cadrul celorlalte instituţii de învăţământ superior militar de posibilitatea de a-şi manifesta voinţa, în sensul optării pentru continuarea studiilor şi, implicit, exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare, creează un tratament juridic diferenţiat, o situaţie de natură a discrimina între persoane devenite inapte din punct de vedere medical, din motive neimputabile, pe parcursul desfăşurării studiilor”, mai motivează Klaus Iohannis.

Totodată, preşedintele României mai argumenteză că „efectele discriminatorii generate prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor criticate sunt susceptibile a pune în discuţie însăşi respectarea dreptului la învăţătură din perspectiva asigurării posibilităţii continuării studiilor şi a gratuităţii învăţământului de stat, precum şi din perspectiva limitelor legale ale autonomiei universitare, componentă a dreptului la învăţătură, aspecte prevăzute de art. 32 alin. (1), alin. (4) şi alin. (6), coroborat cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în ceea ce-i priveşte pe studenţii de la celelalte instituţii de învăţământ superior militar.”

Klaus Iohannis mai susţine că lipsirea studenţilor din celelalte instituţii de învăţământ superior militar de posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie, posibilitate recunoscută doar pentru studenţii din cadrul instituţiilor militare de învăţământ superior formaţi pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, echivalează şi cu o încălcare a dreptului lor la învăţătură, garantat de art. 32 alin. (1) din Constituţie.

Astfel, odată admis pe un loc finanţat de la bugetul de stat, un student are aşteptarea legitimă că nu va fi obligat la restituirea cheltuielilor de şcolarizare.

„În aceste condiţii, din principiul gratuităţii învăţământului de stat, inclusiv în ceea ce priveşte învăţământul superior de stat, rezultă nu doar că procesul de învăţământ în unităţile de învăţământ de stat nu poate să fie condiţionat de niciun fel de taxe de şcolarizare, ci şi faptul că statul prin instituţiile de învăţământ superior nu poate reglementa obligaţia restituirii cheltuielilor de şcolarizare pentru locuri finanţate de la bugetul de stat, în situaţia în care studiile sunt întrerupte sau încetează”, mai precizează preşedintele Iohannis, în sesizarea de neconstituţionalitate.

Reamintim că Parlamentul a transmis Preşedintelui României spre promulgare această lege, în data de 28 octombrie.

Potrivit actului normativ, la absolvire, persoanelor vizate nu li se va acorda gradul militar şi nu vor fi încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, prin legea criticată se prevede exonerarea studenţilor aflaţi în această situaţie de obligaţia de a restitui cheltuielile de şcolarizare „atât în cazul definitivării studiilor, cât şi în cazul părăsirii instituţiei militare de învăţământ”.

„Studenţii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne, formaţi pentru nevoile acestui minister, care, din motive neimputabile lor, sunt declaraţi inapţi pentru serviciul militar de către autorităţile competente, în urma unei expertize medicale definitive, pot opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie.

Programul de studiu al acestora va fi organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, cu înlocuirea în curriculă a disciplinelor cu specific militar. La absolvire, persoanelor prevăzute la alin. 11 nu li se acordă gradul militar şi nu sunt încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne”, prevede legea criticată, potrivit Realitatea PLUS. 

Avertizori de Integritate

Learn More →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *