Astăzi, 9 octombrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu, pe Preacuvioșii Andronic și Atanasia, pe Dreptul Avraam împreună cu nepotul său Lot, pe Sfânta Muceniță Poplia și pe Preacuviosul Părinte Petru.
Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu
Sfântul Apostol Iacov al lui Alfeu, fratele Sfântului Evanghelist Matei, a fost unul dintre cei doisprezece Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Arzând de râvnă dumnezeiască, el a propovăduit Evanghelia în multe ținuturi, dărâmând capiștile idolilor, tămăduind bolnavii și izgonind duhurile necurate.
Pentru credința sa neclintită, a fost numit „sămânța dumnezeiască” de către cei care i-au cunoscut puterea duhovnicească. Sfârșitul său a fost mucenicesc: a fost răstignit pe cruce, urmând pilda Mântuitorului.
Tot în această zi sunt pomeniți Sfinții Andronic și Atanasia, soți binecredincioși din Antiohia cea Mare, cunoscuți pentru viața lor de jertfă, credință și milostenie. După moartea celor doi copii ai lor, au ales să-și dedice viața lui Dumnezeu, trăind în curăție și rugăciune.
După ani de nevoință și ascultare, au primit harul de a se reîntâlni, fără a se recunoaște, în viața monahală, purtând amândoi aceeași dragoste pentru tăcere, smerenie și rugăciune. Viețile lor sunt o mărturie de credință, răbdare și iubire creștină desăvârșită.
Biserica îi cinstește astăzi și pe Dreptul Avraam – părintele poporului ales – și pe nepotul său Lot. Prin ascultarea sa desăvârșită, Avraam a devenit modelul credinței neclintite în Dumnezeu, cel prin care „s-au binecuvântat toate neamurile pământului”. Lot, izbăvit din Sodoma prin mila divină, rămâne pildă de ascultare și de fugă de păcat, în contrast cu soția sa, care, uitându-se înapoi, a fost prefăcută în stâlp de sare.
În aceeași zi este cinstită și Sfânta Muceniță Poplia, o femeie credincioasă din Antiohia, care a trăit în vremea împăratului Iulian Apostatul. Pentru mărturisirea ei neînfricată a credinței în Hristos, a fost bătută și chinuită, însă și-a sfârșit viața în pace, rămasă statornică în iubirea față de Dumnezeu.
De asemenea, este pomenit Preacuviosul Părinte Petru, care a fost mai întâi oștean în vremea împăratului Teofil și mare spătar al curții, iar apoi, lepădând slava lumii, s-a retras la viața monahală. Prin nevoință, rugăciune și smerenie, a ajuns la măsura sfințeniei, dându-și sufletul cu pace în mâinile Domnului.
Cu ale tuturor sfinților pomeniți astăzi, să ne rugăm:
„Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.”
