Biserica Ortodoxă prăznuiește în această lună, în ziua a douăzeci și șaptea, aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, unul dintre cei mai mari luminători și învățători ai creștinătății.

Moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur

Sfântul Ioan Gură de Aur a rămas în istorie prin curajul său de a mustra nedreptatea, fără a se teme de puterea lumească. El a înfruntat-o chiar și pe împărăteasa Eudoxia pentru abuzurile și fărădelegile săvârșite, fapt care a dus la izgonirea sa de două ori din scaunul patriarhal. Deși rechemat de credincioși, a fost trimis pentru a treia oară în surghiun, în locuri greu încercate, până la mutarea sa la Domnul, în anul 407.

Sfintele sale moaște au fost îngropate la Comane, iar după treizeci și trei de ani, la inițiativa patriarhului Proclu, ucenicul său, și cu binecuvântarea împăratului Teodosie, s-a hotărât aducerea lor la Constantinopol. Tradiția consemnează că moaștele nu au putut fi ridicate până când împăratul nu a trimis o epistolă de pocăință și rugăminte către sfânt. După aceea, racla s-a lăsat purtată cu ușurință, iar drumul spre capitală a fost însoțit de minuni, inclusiv potolirea unei furtuni pe mare.

Ajunse în Constantinopol, moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur au fost întâmpinate de împărat, patriarh și cler, și așezate mai întâi în biserica Sfântului Apostol Toma, apoi în biserica Sfintei Irina și, în cele din urmă, în biserica Sfinților Apostoli. Tradiția amintește că, la așezarea raclei pe tronul patriarhal, s-a auzit glasul: „Pace tuturor”, iar ulterior, la săvârșirea Sfintei Liturghii, s-au făcut numeroase minuni.

Tot în această zi, Biserica face pomenirea Sfintei Marciana împărăteasa, socotită între Sfinții Apostoli, a cuvioșilor Claudin și Petru Egipteanul, care s-au săvârșit în pace, precum și a sfântului noului mucenic Dimitrie, care a mărturisit credința în Constantinopol și a fost ucis cu sabia în anul 1784.