Biserica Ortodoxă îi prăznuiește astăzi, 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, considerați „întocmai cu apostolii” pentru contribuția decisivă la răspândirea și întărirea credinței creștine.

Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox și este marcată prin slujbe speciale în întreaga lume creștină.

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Potrivit tradiției bisericești, Constantin, fiul împăratului Constanțiu Clor și al Elenei, a devenit primul împărat creștin al Imperiului Roman. El s-a remarcat printr-o atitudine diferită față de creștini, într-o perioadă în care aceștia erau supuși unor persecuții dure.

Un moment decisiv din viața sa a fost confruntarea cu Maxențiu, conducătorul Romei, descris în izvoarele creștine ca un tiran. Înaintea luptei de la Podul Milvius, Constantin ar fi avut o viziune impresionantă: semnul Sfintei Cruci apărând pe cer, însoțit de mesajul „Prin acest semn vei învinge”. Încurajat de această descoperire, împăratul a poruncit însemnarea armelor cu simbolul crucii și a obținut victoria decisivă.

După instaurarea păcii, Constantin a luat o hotărâre istorică: întemeierea unei noi capitale imperiale la Bizanț, cetate care avea să primească numele său — Constantinopol, viitoarea „Nouă Romă”. Orașul avea să devină, pentru secole întregi, centrul spiritual și politic al lumii creștine răsăritene.

Tot în timpul domniei sale a avut loc Sinodul de la Niceea, unde episcopi din întreg Imperiul au formulat învățătura de credință ortodoxă și au condamnat erezia lui Arie.

Un rol important în istoria creștinismului l-a avut și împărăteasa Elena. La îndemnul fiului său, aceasta a călătorit la Ierusalim, unde, potrivit tradiției, a descoperit lemnul Sfintei Cruci pe care fusese răstignit Iisus Hristos. O parte dintre relicve au rămas la Ierusalim, iar o alta a fost dusă la Constantinopol.

Împărăteasa Elena și-a sfârșit viața la Constantinopol, iar Constantin a continuat să conducă imperiul până în anul 337, după peste patru decenii de domnie. A fost înmormântat în Biserica Sfinților Apostoli din capitala pe care a întemeiat-o.

În aceeași zi, Biserica îl pomenește și pe Sfântul nou mucenic Pahomie, martirizat în anul 1730 pentru credința sa.