Dezastrul ecologic în centrul Capitalei: sănătatea publică a cetățenilor, pusă în pericol de gestionarea defectuoasă a deșeurilor în Sectorul 3

 

Locuitorii Sectorului 3 sunt puși în fața unei situații alarmante care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea obligațiilor legale de protecție a mediului și a sănătății publice. În urma unui control efectuat de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București, au fost identificate două amplasamente unde au fost constatate acumulări ilegale de deșeuri municipale amestecate: Șoseaua Gării Cățelu nr. 501 și Strada Vălsănești nr. 1B.

Potrivit constatărilor autorităților de control, pe aceste amplasamente au fost depozitate cantități importante de deșeuri municipale în amestec, fără respectarea cerințelor legale privind tratarea prealabilă. În astfel de condiții, deșeurile aflate în descompunere pot genera levigat (zemuri rezultate din degradarea deșeurilor), emisii de gaze și mirosuri persistente, cu potențial impact asupra calității aerului și a solului. Cetățenii din zonele afectate reclamă de mult timp disconfortul provocat de mirosurile greu de suportat și solicită intervenția fermă a autorităților competente.

Control al Gărzii Naționale de Mediu la Sectorul 3

Ca urmare a sesizărilor și solicitărilor transmise de avertizori de integritate către mai multe instituții publice, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București a desfășurat, în perioada 14–22 mai 2026, un control la nivelul Unității Administrativ-Teritoriale Sector 3.

Verificările au urmărit modul în care autoritatea locală gestionează deșeurile municipale și respectă obligațiile prevăzute de legislația națională și europeană, precum și prevederile Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.

Două amplasamente cu depozitări ilegale identificate

În urma controlului, comisarii Gărzii de Mediu au identificat două locații unde existau depozitări ilegale de deșeuri:

  • Șoseaua Gării Cățelu nr. 501;
  • Strada Vălsănești nr. 1B.

Pentru cetățenii care locuiesc, lucrează sau tranzitează aceste zone, situația reprezintă mai mult decât o simplă încălcare administrativă. Este o problemă care afectează direct confortul zilnic, calitatea vieții și încrederea în capacitatea autorităților de a proteja interesul public.

Sectorul 3 nu a atins ținta minimă de reciclare

Controlul a relevat faptul că UAT Sector 3 nu respectă obligația legală privind atingerea unui nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclare de 50% din masa totală generată pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenite din deșeurile menajere.

Potrivit datelor prezentate de reprezentanții Sectorului 3 și de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale București (ADIGIDMB), indicatorii de performanță prevăzuți de legislația națională și europeană nu au fost atinși.

Pentru cetățeni, această situație înseamnă nu doar neîndeplinirea unor obiective administrative, ci și perpetuarea unui sistem ineficient de gestionare a deșeurilor, cu efecte directe asupra mediului și asupra banilor publici.

Deșeuri eliminate fără tratare prealabilă, deși exista contract de tratare

Una dintre cele mai grave concluzii ale controlului privește faptul că deșeurile municipale au fost eliminate prin depozitare finală fără tratarea prealabilă obligatorie, deși exista un contract destinat exact acestei activități.

În cadrul controlului, autoritatea locală a prezentat contractul nr. 44/03.12.2025, încheiat de ADIGIDMB, în baza mandatului acordat de UAT Sector 3, cu asocierea Eco Sud SA – Rom Waste Solutions SRL, având ca obiect tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalații integrate de tratare.

Cu toate acestea, potrivit constatărilor Gărzii de Mediu, deșeurile au continuat să fie eliminate fără respectarea obligației de tratare prealabilă, încălcând prevederile legale și contractuale.

Contract contestat în instanță

Potrivit documentelor analizate în cadrul controlului, UAT Sector 3 a contestat contractul nr. 44/03.12.2025, formulând o cerere de chemare în judecată la data de 11 martie 2026.

Totuși, existența unui litigiu nu suspendă obligația legală a autorității locale de a asigura tratarea deșeurilor înainte de eliminarea acestora prin depozitare finală. Din perspectiva cetățeanului, disputele administrative și juridice dintre instituții nu pot constitui o justificare pentru apariția unor riscuri asupra mediului și sănătății publice.

Nereguli repetate și măsuri neîndeplinite

Controlul a arătat că nu este pentru prima dată când Sectorul 3 este sancționat pentru astfel de practici. În urma unui control efectuat la data de 10 septembrie 2025, Garda Națională de Mediu a sancționat contravențional UAT Sector 3 pentru depozitarea finală a deșeurilor municipale amestecate fără tratare prealabilă.

La acel moment a fost aplicat un avertisment și au fost dispuse măsuri obligatorii pentru remedierea situației. Concluziile noului control indică faptul că respectivele măsuri nu au fost îndeplinite.

Această situație amplifică nemulțumirea cetățenilor, care constată că problemele semnalate persistă în ciuda intervențiilor autorităților de control și a obligațiilor asumate de administrația locală.

Măsură fermă dispusă de Garda de Mediu

Ca urmare a deficiențelor constatate și a neîndeplinirii măsurilor dispuse anterior, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București a stabilit o măsură obligatorie pentru autoritatea locală:

Se interzice depozitarea finală a deșeurilor municipale generate pe raza Sectorului 3 al Municipiului București fără tratarea prealabilă a acestora, conform prevederilor legale în vigoare.

Concluziile controlului readuc în atenție o problemă majoră de interes public: obligația autorităților de a gestiona deșeurile în condiții care să protejeze mediul, sănătatea populației și dreptul cetățenilor la un trai într-un mediu curat și sigur.

Pentru locuitorii Sectorului 3, miza nu este una administrativă sau politică, ci una care privește direct calitatea vieții de zi cu zi. Atunci când deșeurile sunt gestionate necorespunzător, consecințele sunt suportate în primul rând de comunitate, prin disconfort, degradarea mediului și potențiale riscuri pentru sănătatea publică.