2 iulie este o zi cu o însemnătate aparte în calendarul ortodox, în care credincioșii cinstesc punerea cinstitului veșmânt al Maicii Domnului în racla din Vlaherne, pe Sfântul Iuvenalie, Patriarhul Ierusalimului, precum și pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai neamului românesc.
Calendar ortodox, 2 iulie
Sărbătoarea punerii cinstitului veșmânt al Născătoarei de Dumnezeu amintește de evenimentul petrecut în timpul împăratului Leon cel Mare și al împărătesei Verina. Potrivit tradiției, doi dregători imperiali, Galvie și Candid, au descoperit în Palestina veșmântul Maicii Domnului, păstrat cu mare evlavie de o femeie evreică.
Aceștia l-au adus în taină la Constantinopol, unde împăratul a ridicat o biserică în cartierul Vlaherne pentru a adăposti sfânta relicvă. De-a lungul veacurilor, aceasta a fost considerată un simbol al ocrotirii divine asupra cetății, fiind cinstită ca izvor de ajutor împotriva vrăjmașilor și a bolilor.
Tot astăzi este pomenit Sfântul Iuvenalie, Patriarhul Ierusalimului, unul dintre marii ierarhi ai Bisericii din secolul al V-lea. El a participat la Sinoadele Ecumenice de la Efes și Calcedon și este cunoscut pentru mărturia sa privind tradiția Adormirii Maicii Domnului.
Potrivit relatării sale, după înmormântarea Fecioarei Maria, mormântul a fost deschis la cererea Sfântului Apostol Toma, însă înăuntru au fost găsite doar giulgiurile de înmormântare, întărind credința Bisericii în mutarea sa cu trupul la cer.
În aceeași zi, Biserica Ortodoxă îl cinstește și pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei și unul dintre cei mai importanți apărători ai creștinătății. Urcat pe tron în anul 1457, Ștefan a condus Moldova timp de aproape o jumătate de secol, remarcându-se prin numeroase victorii militare, dar și prin profunda sa credință. El a ridicat zeci de biserici și mănăstiri în Moldova, Țara Românească, Transilvania și la Muntele Athos, lăsând o moștenire spirituală și culturală de neprețuit.
Cronicarii vremii îl descriu ca pe un conducător drept, milostiv și neînfricat, care și-a pus întotdeauna izbânzile pe seama ajutorului lui Dumnezeu. Canonizat de Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Ștefan cel Mare rămâne un simbol al credinței, al iubirii de neam și al apărării valorilor creștine. Mormântul său de la Mănăstirea Putna continuă să fie loc de pelerinaj și rugăciune pentru mii de credincioși.
De asemenea, calendarul ortodox consemnează în această zi și pomenirea Sfântului Mucenic Coint, care și-a mărturisit credința în Hristos până la moarte.
