Adolescentul de 14 ani este acuzat că în noaptea de 8 martie a tâlhărit o femeie în plină stradă. Totul s-a întâmplat în timp ce băiatul se afla împreună cu un prieten în vârstă de 15 ani. Amândoi purtau cagule când au urmărit victima, au lovit-o și i-au smuls portofelul, conform procurorilor, relatează HotNews.ro.
Pe 12 martie, Judecătoria Bârlad a decis plasarea băiatului de 14 ani în arestat la domiciliu și arestarea preventivă a adolescentului de15 ani. Două zile mai târziu, respectiv pe 14 martie, Tribunalul Vaslui a decis arestul la domiciliu pentru ambii băieți.
Nemulțumit de condițiile de-acasă, elevul de 14 ani a solicitat Judecătoriei Bârlad să îi schimbe adresa arestului la domiciliu, demersul său fiind susținut și de către mama sa.
Femeia a spus că este de acord ca fiul să-și ispășească arestul la domiciliul surorii ei deoarece are condiții mai bune și îl poate supraveghea mai bine pe băiat: are sonerie la ușă și este mereu acasă. Aceasta a invocat și că este bolnavă și că ar intenționa să se interneze în spital, însă nu a prezentat instanței niciun document justificativ.
Audiat de judecător, băiatul de 14 ani a explicat de ce nu este, de fapt, mulțumit de condițiile de acasă.
„Inculpatul apreciază că instanța ar putea să modifice această obligație a lui, respectiv de a locui în alt imobil decât cel stabilit, având în vedere trendul actual al tinerilor. Este clar că 80-90% își doresc mai mult să se joace decât să citească”, se arată în încheierea pronunțată de Judecătoria Bârlad în 25 martie.
Procurorul s-a opus solicitării minorului, arătând că motivarea acestuia nu reprezintă un element temeinic care să justifice schimbarea locuinței.
„Fiind vorba de un elev în clasa a VI-a, nu se poate vorbi de plictiseală. Acesta ar trebui să se ocupe de școală”, a replicat procurorul în sala de judecată când a aflat motivele invocate de minor.
La rândul său, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că cererea minorului de 14 ani nu este temeinică și că legea i-ar fi permis părăsirea domiciliului dacă și-ar fi dorit să meargă la școală, nu să se joace.