Sistemul public de sănătate din România se confruntă cu o provocare majoră: lipsa de încredere a populației.
Conform celor mai recente date, doar aproximativ 4 din 10 români se declară mulțumiți de serviciile medicale publice, un procent semnificativ mai scăzut decât media europeană, unde 6 din 10 cetățeni sunt mulțumiți de sistemul de sănătate din țara lor.
Starea sistemului de sănătate din România și Europa
Această discrepanță subliniază nevoia urgentă de reforme și de măsuri concrete care să îmbunătățească percepția și experiența pacienților români.
În acest context conferința de presă în cadrul căreia s-au prezentat în premieră rezultatele celei de-a 10-a ediții a STADA Health Report, aduce în prim plan aspecte critice ale stării de bine a românilor, cum ar fi percepția asupra sănătății mintale, gradul de fericire, senzația de singurătate comparativ cu alți europeni, precum și motivele de satisfacție și nemulțumire legate de principalele elemente care definesc bunăstarea din punct de vedere al sănătății.
Situația în România
Sistemul public de sănătate din România se confruntă cu o provocare majoră: lipsa de încredere a populației.
Conform celor mai recente date, doar aproximativ 4 din 10 români se declară mulțumiți de serviciile medicale publice, un procent semnificativ mai scăzut decât media europeană, unde 6 din 10 cetățeni sunt mulțumiți de sistemul de sănătate din țara lor.
În cadrul conferinței, experți în domeniul sănătății au analizat rezultatele studiului și au discutat soluții pentru îmbunătățirea încrederii în sistemul public de sănătate. Pe lângă evaluarea satisfacției generale, raportul abordează și alte aspecte critice ale stării de bine a românilor:
– Percepția asupra sănătății mintale
– Gradul de fericire
– Senzația de singurătate comparativ cu alți europeni
– Motivele de satisfacție și nemulțumire legate de principalele elemente care definesc bunăstarea din punct de vedere al sănătății.
Medicul Mihai Fugarevici, director general al STADA România, a declarat că nu doar în România, ci și în majoritatea țărilor europene, încrederea în sistemul de sănătate guvernamental este în scădere. În schimb, el a remarcat că încrederea în medici a crescut semnificativ.
„Încrederea, nu numai a românilor, ci a întregii populaţii europene în sistemul de sănătate guvernamental, este în scădere în ultima perioadă (…) E clar că populaţia a început să facă o diferenţiere foarte clară între corpul medical şi sistemul medical în sine. Încrederea în medic a crescut şi oamenii preferă să meargă după un medic, decât să meargă la o instituţie. Asta spune că totuşi corpul medical din România este bine pregătit„.
De exemplu, în cadrul conferinței s-a discutat și faptul că în străinătate, oamenii așteaptă mult mai mult pentru o programare la medic sau o intervenție medicală de urgență. În acelaș timp, doar 53% dintre românii chestionați în studio au afirmat că sunt mulțumiți de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.
Se poate remarca direcția spre un positivism absurd asupra situației noastre când vine vorba de sănătate în România, având în vedere lipsa tratamentelor inovatoare sau chiar a celor mai comune medicamente din farmacii, condițiile precare din spitale și dificultatea de a accesa analize și îngrijiri conforme standardelor europene.
Apariția Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila
La conferință a participat și Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Acesta a menționat că doar 39% dintre români au încredere în sistemul medical, subliniind faptul că această problemă își are rădăcina din perioada pandemică. Din 2020 până în prezent, românii devin tot sceptici în privința sistemului medical din țară și că aceste reacții nu erau atât de problematice înainte de apariția virusului COVID19.
Sprijinirea industriei farmaceutice românești reprezintă o componentă crucială, mai spune ministrul.
“Mai este o componentă legată de sprijinirea industriei farmaceutice româneşti. Această industrie trebuie să fie sprijinită, pentru că ea pe de o parte aduce resurse de natură economică şi pe de altă parte oferă şi acces la medicamente care au preţuri rezonabile şi acoperă toate ariile terapeutice”, a mai transmis Alexandru Rafila.
Rafila a enumerat sute de proiecte în derulare și a evidențiat extinderea gamei de servicii decontate față de anul trecut. De asemenea, el a adus în discuție și faptul că mai mult de 10% din populația țării nu este asigurată medical, iar nivelul de sănătate din România reprezintă doar 6% din PIB, deoarece „doar atât poate să ducă”.
„Starea de bine a românului este legată de bunul simț”
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a vorbit la conferință despre bolile psihice și despre faptul că românii trăiesc cu o boală psihică, dintre care două milioane cu depresie și sute de mii cu tulburări ale gândirii fără să fie conștienți de acest lucru, contrar datelor studiului STADA HEALTH REPORT, unde statisticile arată că 68% din populația țării noastre se consideră fericită.
El a subliniat că starea de bine a românilor suferă din cauza unui concept profund înrădăcinat de rușine. Deși studiul prezent indică faptul că românii sunt mai fericiți și experimentează mai puține stări de singurătate comparativ cu alte țări europene, Diaconu a insistat asupra faptului că mulți români nu își exprimă deschis emoțiile, acceptând pasiv situațiile dificile din viața lor.
Una dintre problemele semnalate de medic este accesul inegal la serviciile de consiliere psihologică în orașele mici și satele din Moldova, unde absența părinților plecați în străinătate pentru a căuta un trai mai bun afectează frecvent copiii. Aceștia se confruntă adesea cu stări de singurătate pe care sunt obligați să le ascundă sau să le înfunde în suflet, din cauza unui sistem educațional care nu încurajează deschiderea emoțională.
„Mentalitatea românilor este diferită față de alte țări europene, iar aceasta este o cauză majoră a problemelor de sănătate legate de satisfacția și echilibrul emotional”, a explicat Diaconu. El a pledat pentru o reformă a curriculumului universitar pentru medici, cu accent pe îmbunătățirea relației medic-pacient și reducerea birocrației excesive.
În contrast, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,Cristina Călinescu, prezentă în cadrul conferintei, a adus în discuție mai multe inițiative de prevenție și consiliere psihologică finanțate, însă Diaconu a criticat aceste măsuri, susținând că rezolvarea problemelor de sănătate în România necesită o abordare mult mai profundă și coerentă.
Concluziile conferinței, deși bazate pe date concrete, au subliniat o realitate alarmantă: necesitatea unei schimbări culturale în România pentru a îmbunătăți sănătatea mentală și emoțională a populației.
Conferința de presă STADA Health Group a evidențiat problemele majore ale sistemului de sănătate din România și Europa, dar și speranțele și eforturile pentru îmbunătățirea acestuia.
