Sfinții Cosma și Damian, cunoscuți ca doctori fără arginți, au trăit în secolul al IV-lea, într-o perioadă în care credința creștină se răspândea cu greu în Asia Mică.
S-au născut dintr-un tată păgân și o mamă creștină, iar de-a lungul vieții lor au devenit cunoscuți pentru darul vindecării pe care îl împărtășeau fără a primi plată, întru numele lui Hristos.
Sfinții Cosma și Damian
Fiind medici, Cosma și Damian își foloseau cunoștințele nu doar pentru a trata trupul, ci și pentru a vindeca sufletul. Spre deosebire de alți tămăduitori, ei credeau că adevărata putere de vindecare nu venea din medicamente, ci din harul lui Hristos. Drept urmare, aceștia nu acceptau nicio plată pentru serviciile lor, fiind mulțumiți doar dacă cei vindecați credeau în Dumnezeu. Pentru această practică, Sfinții Cosma și Damian au fost numiți „doctori fără arginți”.
Totuși, într-un caz special, Damian a acceptat trei ouă de la Palladia, o femeie pe care o vindecase, în semn de recunoștință. Drept urmare, el a cerut să nu fie înmormântat alături de fratele său Cosma. Cu toate acestea, prin voia divină, cei doi frați au fost îngropați împreună, simbolizând unitatea credinței și a iubirii frățești.
Tămăduitori și vindecători
Pe lângă Sfinții Cosma și Damian, există și alți sfinți doctori fără arginți care au ajutat la alinarea suferinței oamenilor, cum ar fi Sfinții Chir și Ioan, prăznuiți pe 31 ianuarie, și Sfântul Pantelimon, prăznuit pe 27 iulie. Acești sfinți au continuat tradiția vindecării și slujirii aproapelui fără a aștepta recompense materiale.
Rugăciunea către Sfinții Cosma și Damian
Cei care se află în suferință, caută alinare sau ajutor în credință se roagă adesea Sfinților Cosma și Damian pentru tămăduire. Rugăciunea dedicată lor cere ajutor pentru cei bolnavi și pentru cei care caută înțelepciune și învățătură:
„Slăviţilor făcători de minuni şi Doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian! Iubindu-L pe Hristos Dumnezeu din tinereţile voastre, nu numai meşteşugul doctorilor aţi învăţat, ci mai ales har neîmpuţinat al tămăduirii tuturor bolilor aţi primit de la Dumnezeu. […] Tămăduire dăruiţi-le cu cercetarea voastră cea milostivă şi de minuni făcătoare […].”