Guvernul României a adoptat modificări substanțiale în formatul noilor cărți de identitate, varianta 2025 aducând schimbări importante pentru cetățeni.
Printre cele mai notabile modificări se numără eliminarea termenului „gen” și revenirea la utilizarea termenului „sex”, precum și opționalitatea cipului electronic.
Ce informații vor apărea pe noile cărți de identitate
Potrivit actului normativ adoptat, noile cărți de identitate vor conține în format tipărit următoarele informații:
Față:
- denumirea statului emitent;
- tipul documentului;
- numele de familie și prenumele;
- sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
- cetățenia;
- data nașterii;
- codul numeric personal (C.N.P.);
- numărul documentului;
- data expirării valabilității;
- semnătura olografă a titularului;
- imaginea facială a titularului.
Verso:
- data emiterii și autoritatea emitentă;
- zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ);
- zona cip, care devine opțională.
Cipul electronic
O altă prevedere importantă se referă la datele biometrice stocate pe cip. Începând cu 2025, această procedură va deveni opțională pentru utilizarea documentului pe teritoriul României, însă va fi obligatorie pentru cei care doresc să folosească noua carte de identitate pentru călătoriile în afara țării.
Controversa „sex” vs. „gen”
Una dintre cele mai aprinse dezbateri din jurul noilor cărți de identitate este legată de revenirea la termenul „sex” în locul „genului”. Vechile acte de identitate din România foloseau acest termen pentru a desemna caracteristicile biologice masculine sau feminine ale unei persoane. Cu toate acestea, în ultimii ani, organizațiile pentru drepturile omului au susținut utilizarea termenului „gen” ca fiind mai incluziv pentru persoanele transgender și non-binare.
Disputa este parte a unei dezbateri mai ample între susținătorii unei viziuni tradiționale asupra identității și cei care promovează o abordare legislativă modernă, conformă cu standardele internaționale.
În țări precum Germania sau Olanda, legislația permite deja alternative la specificarea genului în actele oficiale. În schimb, în România, o parte a opiniei publice și politicieni conservatori consideră că menținerea termenului „sex” este esențială pentru claritatea juridică și administrativă.
Opozanții schimbării susțin că actele de identitate trebuie să reflecte date obiective și că introducerea „genului” ar putea avea implicații asupra unor domenii sensibile, cum ar fi legislația anti-discriminare, dreptul familiei sau competițiile sportive.
Pe de altă parte, susținătorii modificării termenului argumentează că România ar trebui să se alinieze la standardele europene și să asigure protecția drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv ale persoanelor transgender.
