Pe 3 aprilie, biserica ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Nichita Mărturisitorul, egumen al Mănăstirii Mydicia, un apărător fervent al cinstirii sfintelor icoane și un adevărat model de sfințenie și dăruire.

Născut în Cezareea Bitiniei, Sfântul Nichita a rămas orfan de mamă la opt zile de la naștere, fiind crescut de bunica sa în dreapta credință.

Sfântul Nichita Mărturisitorul

Născut în Cezareea Bitiniei, Sfântul Nichita a rămas orfan de mamă la opt zile de la naștere, fiind crescut de bunica sa în dreapta credință. Încă din copilărie, a ales calea monahismului, devenind ucenic al pustnicului Ștefan și mai apoi viețuitor la Mănăstirea Mydicia, unde a fost călugărit sub îndrumarea Sfântului Nichifor.

După șapte ani de nevoință, Sfântul Nichita a fost hirotonit preot, iar după plecarea la cele veșnice a egumenului Nichifor, a fost ales stareț al mănăstirii. Prin viața sa plină de rugăciune și sfințenie, a atras mulți oameni către Dumnezeu, iar numărul călugărilor a ajuns la o sută. Sfântul a fost înzestrat de Domnul cu darul facerii de minuni, vindecând bolnavi și alungând duhuri necurate.

În timpul împăratului Leon Armeanul, un susținător al ereziei iconoclaste, Sfântul Nichita a fost persecutat pentru apărarea cinstirii sfintelor icoane. Refuzând să se lepede de credința ortodoxă, a fost întemnițat și supus la chinuri grele timp de șase ani. Deși a cedat temporar presiunilor și a primit Sfânta Împărtășanie de la un eretic, s-a căit profund și a denunțat cu tărie erezia.

Sfântul Nichita s-a mutat la Domnul în anul 824, fiind înmormântat cu mare cinste în mănăstirea sa. Mai târziu, sfintele sale moaște au devenit izvor de tămăduiri pentru cei care veneau să se închine cu credință.

În aceeași zi, sunt pomeniți și sfinții mucenici Elpidifor, Diu, Vitonie, Galic, precum și preacuviosul Ilirie din Muntele Mirsiona și noul mucenic Pavel Rusul, care a suferit martiriul în Constantinopol în anul 1683.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.