Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au reținut patru administratori de firme de ride-sharing, acuzați că au pus la punct un mecanism complex de evaziune fiscală, care ar fi produs un prejudiciu de peste 30,5 milioane de lei bugetului de stat.

Evaziune fiscală de peste 30 de milioane de lei

Cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind acuzați de evaziune fiscală în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2023–2025, suspecții — administratori de fapt și coordonatori ai șapte societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane — ar fi omis intenționat să înregistreze în documentele contabile veniturile reale obținute din colaborarea cu peste 800 de șoferi.

Veniturile nedeclarate s-ar ridica la peste 110 milioane de lei, iar prejudiciul cauzat prin neplata TVA-ului și a impozitului pe profit este estimat la peste 30,5 milioane de lei.

Cum funcționa mecanismul

Anchetatorii descriu o rețea bine organizată, coordonată de cei patru administratori. Sub supravegherea lor, au fost înființate mai multe firme de transport alternativ în județele Timiș și Arad, care colaborau cu sute de șoferi recrutați prin platforme de ride-sharing.

Șoferilor li se promiteau venituri mai mari decât în cazul angajării cu contract de muncă. După recrutare, aceștia încheiau fie contracte de închiriere a mașinilor deținute de suspecți, fie contracte de comodat, prin care își cedau autoturismele către firmele controlate de aceștia.

Firmele obțineau autorizațiile de transport de la ARR și înscriau vehiculele pe platformele de ride-sharing, fără a avea însă angajați proprii.

Comisioane ascunse și bani retrași în numerar

Conform DNA, din sumele virate de companiile care dețin platformele de ride-sharing, suspecții rețineau un comision de 10% și 70 de lei pe șofer sub pretextul plății serviciilor de contabilitate — bani care, în realitate, nu ajungeau la niciun contabil, fiind folosiți în interes personal.

„Unul dintre suspecți ar fi retras în numerar, din conturile societăților comerciale controlate, sume de ordinul milioanelor de lei, pe care le-ar fi împărțit cu ceilalți suspecți. Din banii încasați, aceștia achiziționau imobile, autoturisme de lux și autoturisme folosite pentru activitățile comerciale”, arată procurorii DNA.

Firme mutate pe nume de interpuși

Pentru a evita răspunderea penală, activitatea fiecărei firme era menținută cel mult un an, după care societatea era mutată pe numele unor persoane interpuse — de regulă, indivizi cu situație materială precară, care acceptau să figureze ca administratori în schimbul unor sume între 1.000 de lei pe lună și 1.000 de lei pe săptămână.

Procurorii continuă cercetările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în rețea și recuperarea prejudiciului.