Biserica Ortodoxă îi pomenește pe 18 noiembrie pe Sfântul Mare Mucenic Platon, împreună cu alți sfinți martiri care și-au dat viața pentru credință în primele secole creștine.
Ziua este marcată de evocarea unor martiriu impresionante, care rămân simboluri ale mărturisirii neclintite în fața prigoanelor.
Sfântul Mare Mucenic Platon – tânărul care a îndurat chinuri cumplite pentru Hristos
Sfântul Platon era originar din cetatea Anghirei, în țara galatenilor, și frate al Sfântului Mucenic Antioh. Tânăr la vârstă, dar matur în credință, el a fost adus înaintea guvernatorului Agripin pentru că mărturisea pe Hristos fără teamă.
Guvernatorul a rânduit doisprezece slujitori care l-au supus la chinuri cumplite, încercând să-l facă să renunțe la credința sa. Platon a rezistat însă tuturor torturilor. În cele din urmă, a fost condamnat la moarte prin tăierea capului, primind cununa muceniciei.
Sfântul Mucenic Romano – martor al credinței în timpul împăratului Maximian
Sfântul Romano a trăit în vremea împăratului Maximian. El l-a mustrat pe eparhul Asclipiad chiar în momentul în care acesta intenționa să intre într-un templu păgân, spunându-i că idolii nu sunt dumnezei.
Din această cauză, a fost bătut și chinuit. A cerut ca un copil să fie adus pentru a-l mustra pe eparh. Copilul, întrebat cui trebuie să ne închinăm, a răspuns simplu și curajos: „Pe Dumnezeul creștinilor.”
Pentru mărturisirea sa, copilul a fost bătut și apoi executat prin tăierea capului. Sfântului Romano i-a fost tăiată limba, dar, prin minune dumnezeiască, a continuat să vorbească, lăudând pe Dumnezeu.
Împăratul Maximian, auzind de minune, a ordonat ca sfântul să fie sugrumat în temniță, unde și-a dat sufletul în mâinile Domnului.
Sfântul Mucenic Romano, diaconul palestinian
Un alt Sfânt Romano este pomenit în această zi — diacon al bisericii din Cezareea Palestinei, mucenic în Antiohia în timpul lui Dioclețian.
El îi îndemna pe creștinii temători să nu-și lepede credința, iar pentru mărturisirea sa a fost arestat și condamnat la moarte. Deși i-a fost tăiată limba la ordinul împăratului, a continuat să vorbească în chip minunat, propovăduind credința.
A fost în cele din urmă sugrumat în temniță, primind cununa muceniciei.
Sfinții Mucenici Zaheu și Alfeu – martiri uniți în suferință
Sfântul Zaheu, diacon al bisericii Gadirilor, a fost arestat și torturat pentru credința sa, purtând pe umeri un lanț greu. A rezistat chinurilor timp de patru zile și patru nopți.
Sfântul Alfeu, plin de Duhul Sfânt, a fost adus și el la judecată. A fost torturat crunt, după care a fost aruncat în aceeași închisoare cu Zaheu.
A doua zi, amândoi au fost executați prin tăierea capului, primind cununa nevoinței.
