Biserica Ortodoxă prăznuiește în această lună, în ziua a paisprezecea, pomenirea sfinților cuvioși părinți uciși în Muntele Sinai și în Rait, precum și a altor mari sfinți și mărturisitori ai credinței, care au marcat profund istoria vieții monahale.
Sfinții cuvioși din Sinai și Rait
Potrivit tradiției bisericești, sfinții cuvioși din Sinai au ales viața pustnicească, lepădând toate cele lumești pentru a trăi în rugăciune și nevoință. Printre ei s-a aflat și fericitul Nil, fost prefect al Constantinopolului, un om de mare cultură și cu darul scrierii, care a lăsat mărturii despre viața, robirea și uciderea acestor părinți.
Ei au fost uciși de vlemizi, neamuri barbare din Arabia, care au prigonit în repetate rânduri pe sihaștrii din Sinai. În urma atacurilor, treizeci și opt de părinți au fost omorâți cu cruzime, iar doar doi, Sava și Isaia, au supraviețuit pentru a-i îngropa pe martiri și a transmite mai departe cele întâmplate. Tradiția amintește și de o arătare înfricoșătoare: o pară de foc care a cuprins muntele, determinându-i pe atacatori să fugă îngroziți.
În aceeași zi sunt pomeniți și cei treizeci și trei de părinți uciși în Rait, unde o obște monahală trăia în aspră nevoință, într-un loc binecuvântat cu izvoare și finici. Atacul a fost de o violență extremă: vlemizii au ucis nu doar monahii, ci și localnici nevinovați, iar în final, potrivit relatărilor, au pierit chiar ei înșiși, într-un deznodământ tragic.
Calendarul zilei îl mai amintește pe cuviosul Teodul, fiul lui Nil cel înțelept, care a fost luat rob de barbari, dar a fost izbăvit prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu și a ajuns să viețuiască în evlavie până la sfârșitul vieții. De asemenea, este pomenit cuviosul Ștefan, întemeietorul mănăstirii Hinolacul, un mare povățuitor duhovnicesc și sfetnic al patriarhului Gherman al Constantinopolului.
Tot în această zi, Biserica îl cinstește pe cuviosul Sava, arhiepiscopul Serbiei și ctitorul mănăstirii Hilandar, precum și pe sfânta muceniță Agni, care și-a dat viața în temniță pentru credința sa.
