Biserica Ortodoxă Română va proclama oficial canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă, în cadrul unei ceremonii solemne care va avea loc vineri, 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală din București.
Evenimentul va fi oficiat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.
16 femei românce canonizate
Potrivit Patriarhiei Române, proclamarea generală a canonizării va fi precedată de mai multe evenimente liturgice desfășurate la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Astfel, joi, 5 februarie 2026, de la ora 17:00, după încheierea Vecerniei, va fi săvârșită ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă, care au fost mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți sau mărturisitoare ale credinței.
Vineri, 6 februarie, programul va începe la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina – precum și a moaștelor Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală. Acestea vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi oficiată în Catedrala Patriarhală de către Patriarhul Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod. Spre finalul slujbei, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 sfinte femei românce.
Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, citat de Agerpres, femeile care urmează să fie canonizate sunt:
– Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661–1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu zi de prăznuire la 16 august;
– Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (sec. XVIII–1833), mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuită la 12 aprilie;
– Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908–1949), cu zi de cinstire la 19 decembrie;
– Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970–2014), prăznuită la 5 iunie;
– Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487–1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu zi de cinstire la 26 septembrie;
– Sfânta Magdalena de la Mălainița, Măndălina Cătălinici (1895–1962), prăznuită la 15 octombrie;
– Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (sec. XVII–XVIII), cu zi de cinstire la 4 mai;
– Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (1697–1814), prima stareță a Mănăstirii Văratic, prăznuită la 17 august;
– Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic (1757–1842), ctitora mănăstirii, cu zi de cinstire la 17 august;
– Sfânta Olimpia din Fărcașa (1880–1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, prăznuită la 4 iulie;
– Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906–1971), învățătoare deportată timp de 15 ani în Siberia, cu zi de cinstire la 24 mai;
– Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776–1857), prăznuită la 17 august;
– Sfânta Anastasia Șaguna (1785–1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu zi de cinstire la 1 decembrie;
– Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (1896–1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, prăznuită la 6 iulie;
– Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923–2011), cu zi de cinstire la 23 decembrie;
– Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852–1935), stareță a Mănăstirii Hurezi, prăznuită la 5 mai.
