Prețul motorinei în România se îndreaptă spre un prag critic, urmând să depășească 10 lei pe litru în perioada următoare și să rămână la un nivel ridicat până la finalul anului, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, condusă de Dumitru Chisăliță.

Taxele țin prețurile sus

Specialiștii avertizează că scumpirile vor continua chiar și într-un scenariu optimist în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid. Conform raportului, prețul la pompă ar putea crește încă cel puțin trei săptămâni, depășind pragul psihologic de 10 lei/litru, iar eventualele ieftiniri ulterioare nu ar coborî sub 9 lei/litru până la sfârșitul anului 2026.

Analiza explică faptul că ieftinirea petrolului la nivel internațional nu se reflectă imediat în prețurile de la pompă, din cauza structurii costurilor. Doar aproximativ o treime din prețul final este dat de costul țițeiului și al rafinării, în timp ce accizele și TVA-ul depășesc jumătate din preț.

Agricultura, în prima linie a impactului

Creșterea prețului motorinei vine într-un moment critic pentru agricultură, odată cu lucrările de primăvară. Fermierii nu își pot amâna activitatea, iar costurile ridicate riscă să ducă la reducerea suprafețelor cultivate și, implicit, la scăderea producției.

În România, consumul anual de motorină în agricultură este estimat la 1,5–2 miliarde de litri, ceea ce ar putea genera cheltuieli totale de până la 18 miliarde de lei în condițiile actuale de preț.

Efecte în lanț în economie

Impactul nu se oprește la agricultură. Motorina este esențială pentru transporturi, logistică și construcții, iar scumpirea acesteia se propagă în lanț: costuri mai mari de transport, alimente mai scumpe și creșteri de prețuri estimate între 5% și 10% pentru diverse bunuri și servicii.

Câștiguri fiscale vs. pierderi economice

Raportul arată că statul ar putea încasa aproximativ 500 de milioane de euro în plus din TVA în 2026, însă acest câștig ar putea fi depășit de pierderile economice. O eventuală scădere a producției agricole ar putea genera pierderi de până la 1–1,5 miliarde de euro.

Autoritățile, criticate pentru lipsa de intervenție

Autorii analizei atrag atenția că alte state europene au aplicat măsuri temporare pentru a limita impactul, precum reducerea accizelor sau scheme de compensare.

În schimb, strategia actuală a autorităților române, bazată pe autoreglarea pieței, este considerată riscantă.