Printre piesele furate se află celebrul Coif de la Coțofenești, evaluat la 4,3 milioane de euro, și trei brățări de aur, fiecare asigurată la o valoare de jumătate de milion de euro. Colecția completă, formată din 670 de piese din aur și argint, avea o valoare asigurată de peste 30 de milioane de euro.

Directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat că muzeul olandez nu a respectat măsurile de securitate necesare pentru protejarea artefactelor. „Conform interpretării noastre, paznicul fizic trebuia să fie o măsură obligatorie de securitate, mai ales având în vedere valoarea inestimabilă a exponatelor”, a subliniat acesta în cadrul unei conferințe de presă.

Interpretări diferite ale contractului

Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a afirmat că în contractul semnat cu MNIR nu există o prevedere explicită care să impună prezența unui paznic fizic. Documentele traduse, consultate de presa olandeză, nu detaliază această obligație, ceea ce a dus la neînțelegeri între cele două instituții.

Coiful de la Coțofenești, una dintre piesele furate, este considerat un simbol al patrimoniului românesc, iar pierderea sa reprezintă un prejudiciu major pentru identitatea culturală a țării.

Cele patru artefacte furate documentează măiestria și istoria civilizației dacice, iar recuperarea lor este o prioritate atât pentru autoritățile române, cât și pentru cele olandeze, relatează Realitatea PLUS.

Investigații în desfășurare

Autoritățile din România și Olanda colaborează pentru identificarea făptașilor și recuperarea artefactelor. Între timp, MNIR își propune să obțină clarificări juridice și despăgubiri, în cazul în care Muzeul Drents va fi găsit responsabil pentru deficiențele de securitate.

Această situație tensionată scoate în evidență necesitatea unei mai bune colaborări internaționale în protejarea patrimoniului cultural și implementarea unor măsuri de securitate mai stricte pentru exponatele valoroase.