Salariul mediu net din România a depășit în prima jumătate a anului 2025 pragul de 5.500 de lei, dar datele oficiale arată o Românie împărțită în două viteze, cu diferențe uriașe între județe.

Dacă în marile orașe se câștigă ca în Occident, în alte zone ale țării românii trăiesc cu venituri la limita subzistenței.

București, Cluj și Timiș – lideri în topul salariilor

Capitala conduce detașat clasamentul, cu un salariu mediu net care a ajuns la 7.300 de lei, susținut de un salariu brut de peste 12.000 de lei. În București lucrează peste 1,1 milioane de angajați, iar competiția pentru forță de muncă în sectoare precum IT, finanțe și servicii premium ridică constant nivelul veniturilor.

Pe locurile următoare se situează Cluj, Timiș, Sibiu, Ilfov și Argeș, județe unde salariile nete depășesc 5.500 de lei, iar mediul economic este animat de investiții solide în industrie, tehnologie și educație superioară.

La polul opus: Vaslui, Vrancea, Botoșani și Vâlcea

În județele Vaslui, Botoșani, Vrancea și Vâlcea, salariul net abia atinge 4.000 de lei, iar oportunitățile economice sunt limitate. Lipsa infrastructurii, a investițiilor și a centrelor universitare face ca aceste zone să rămână în urmă, într-un cerc vicios al stagnării.

Deși datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o creștere medie anuală a salariilor de 8-9%, distribuția acestor majorări este profund dezechilibrată. În orașele dezvoltate, angajatorii sunt forțați de concurență să ofere pachete salariale mai mari, în timp ce în regiunile slab dezvoltate migrarea tinerilor și lipsa perspectivelor țin salariile jos.

IT-ul și finanțele – campionii salariilor

Cele mai mari salarii se înregistrează în continuare în sectorul IT, unde venitul mediu net a ajuns la aproximativ 10.800 de lei lunar, urmat de domeniul financiar-asigurări, unde experții câștigă peste 20.000 de lei brut pe lună. Pe listă mai figurează și transporturile aeriene, consultanța, imobiliarele și industria prelucrătoare performantă.

Dar toate aceste domenii sunt concentrate aproape exclusiv în marile centre urbane, iar în județele periferice rămân doar câteva locuri de muncă bine plătite – adesea inaccesibile populației locale.

România, o țară cu două realități

Discrepanțele salariale reflectă diferențe structurale profunde: acolo unde există infrastructură, investiții și acces la educație superioară, salariile cresc și economia se dezvoltă. În restul țării, lipsa de oportunități și politicile locale slabe mențin regiunile într-o stare de subdezvoltare cronică.

Cu toate că la nivel național cifrele par încurajatoare, harta salariilor arată clar că nivelul de trai și perspectivele profesionale ale românilor sunt dictate, în continuare, de județul în care trăiesc.