O nouă investigație ridică semne de întrebare asupra produselor alimentare vândute drept autentice pe piața din România.
Brânza comercializată ca fiind „de oaie” s-a dovedit, în unele cazuri, a fi produsă în mare parte din lapte de vacă – mai ieftin și mai slab valoric – deși prețul afișat era cel al unui produs premium.
Fraudă alimentară de proporții
Rezultatele analizelor realizate la un laborator din Germania, după două săptămâni de așteptare, arată diferențe șocante între etichetă și conținut. Într-un eșantion de caș dulce de oaie a fost identificat un procent de 85% ADN bovin. Specialiștii spun că, la asemenea valori, nu poate fi vorba despre o simplă contaminare tehnologică.
„Este un caș de vacă botezat”, a declarat Alexandru Cîrîc, director al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), explicând că procentele foarte mari de ADN de bovină indică o substituire intenționată a laptelui de oaie.
Analizele au vizat produse cumpărate atât din piețe, cât și din supermarketuri. Din cele șase probe prelevate din retail, una a fost neconformă, iar dintre cele nouă produse cumpărate din piețe, trei au ridicat probleme. În Piața Delfinului, o telemea maturată de oaie conținea 25% ADN de vacă, iar în Piața Progresul, o telemea proaspătă avea 60% ADN bovin. Chiar și într-un hipermarket a fost descoperită o telemea ambalată cu 30% ADN de vacă.
Situația devine și mai gravă după ce reporterii au găsit într-o piață un produs etichetat la raft drept „telemea maturată de oaie”, în timp ce pe eticheta producătorului era menționat clar că acesta conține 64% lapte de vacă.
Diferența de preț
Diferența de preț este semnificativă: telemeaua de oaie ajunge la aproximativ 54 de lei kilogramul, în timp ce varianta din lapte de vacă costă în jur de 27 de lei.
Reprezentanții producătorilor invocă posibile erori în lanțul de aprovizionare și spun că laptele este colectat direct de la mici crescători, fără certificări stricte. Specialiștii din industrie susțin însă că responsabilitatea revine producătorului, care trebuie să verifice autenticitatea materiei prime înainte de comercializare.
Autoritățile au reacționat după apariția informațiilor și s-au autosesizat. Reprezentanții autorităților pentru protecția consumatorilor susțin că este vorba despre indicii clare ale unei fraude alimentare și au început verificări în teren.
Șocul cel mai mare vine însă dintr-o altă realitate: România nu mai are în prezent laboratoare acreditate pentru testarea substituției laptelui în produse lactate. Singurul echipament utilizat pentru astfel de analize s-ar fi defectat în urmă cu doi ani, fără a fi înlocuit din lipsă de fonduri.
Datele oficiale arată că între 2015 și 2024 au fost analizate aproape 3.800 de probe de lapte și produse lactate, iar 51 dintre acestea au fost declarate neconforme.
Specialiștii avertizează că fenomenul ar putea fi mult mai extins decât se știe în prezent și cer intensificarea controalelor. Până atunci, consumatorii rămân expuși unor practici care nu afectează sănătatea, spun experții, ci mai ales buzunarul: oamenii plătesc preț de telemea autentică de oaie pentru produse care conțin în mare parte lapte de vacă.
